Cercetările arheologice de la Drăgoeni „Ferma 3“, de mare amploare și desfășurate într-un timp relativ scurt, au evidențiat faptul că spațiul investigat este unul cu un potențial arheologic deosebit. Importanța sa rezidă în primul rând prin succesiunea celor șase etape distincte de locuire umană.
Cea mai veche, poate fi atribuită fazei timpurii a culturii Verbicioara și constă mai ales din gropi cu resturi menajere și fragmente ceramice. Prezența unor bucăți de chirpici ars relevă existența unor construcții incendiate, dispuse probabil dincolo de suprafața cercetată de noi.
Cea de-a doua etapă se datează în perioada târzie a epocii bronzului și aparține fazei evoluate a culturii Verbicioara. Acesteia îi pot fi atribuite numeroase complexe cu resturi menajere și câteva gropi a căror formă și adâncime sugerează utilizarea lor inițială la păstratul proviziilor. Ca și în cazul precedent, descoperirile noastre constau în special din ceramică, la care se adaugă câteva piese fragmentare din bronz.
Urmează apoi, două locuiri sporadice, din care una de la sfârșitul epocii bronzului (de tip Bistreț-Ișalnița) și o alta, de la începutul primei epoci a fierului (Vârtop).
Penultima etapă, slab reprezentată între descoperirile noastre, aparține unei locuiri din etapa de mijloc a primei epoci a fierului, respectiv culturii Barsarabi.
Cantitatea impresionantă și variată de materiale descoperite reflectă un sistem economic complex, cu conexiuni regionale în mediile culturale învecinate. Spre aceeași concluzie ne conduce și existența unor meșteri specializați în prelucrarea bronzului, a pietrei, a ceramicii și a osului sau cornului.
Densitatea locuirii din primele două etape, exprimă probabil o perioadă de stabilitate, atât în plan politic, cât și la nivelul resurselor de subzistență, transpusă într-o dinamică demografică pozitivă.
Prezența unor gropi cu depuneri votive și a unor obiecte a căror întrebuințare inițială depășea sfera profanului, desacralizate, fragmentare și rulate împreună cu banale fragmente ceramice, reflectă probabil diversitatea laturilor vieții spirituale ale acestor comunități.
Nu în ultimul rând, se cuvine să subliniem faptul că avem de-a face aici cu una dintre puținele așezări cu o aparentă continuitate de locuire din Bronzul mijlociu până în Hallstattul mijlociu. De asemenea, este unul dintre primele situri din județul Gorj, unde se constată existența materialelor din faza timpurie a culturii Verbicioara.
Vitrina 1
Materiale arheologice specifice culturii Verbiciora și grupului Govora
- Lamă din silex; cultura Verbicioara
- Fragment de topor din piatră; cultura Verbicioara
- Cuțit curb (Krummesser); cultura Verbicioara
- Fusaiolă decorată; grupul Govora
- „Capăt de băț”; cultura Verbicioara
- Reprezentare a piciorului uman; grupul Govora
- Fragment de ceașcă; grupul Govora
- „Tipsie de pește”; grupul Govora
- Fragment de ceașcă; grupul Govora
- Ceașcă; grupul Govora
- Strachină; grupul Govora
- Fragment de castron; cultura Verbicioara
Vitrina 2
Materiale arheologice specifice grupului Bistreț-Ișalnița, grupului Vârtop și culturii Basarabi
- Ac din bronz; grupul Vârtop
- Faleră din bronz; grupul Vârtop
- Tipar pentru bronzuri; grupul Bistreț-Ișalnița
- Fragment de ceașcă; grupul Bistreț-Ișalnița
- Fragment de ceașcă; grupul Bistreț-Ișalnița
- Fragment de ceașcă; grupul Bistreț-Ișalnița
- Fragment de ceașcă; grupul Bistreț-Ișalnița
- Fragment de vas; grupul Bistreț-Ișalnița
- Fragment de vas; cultura Basarabi
- Fragment de strachină; cultura Basarabi
- Fragment de vas; grupul Vârtop
- Fragment de castron; grupul Bistreț-Ișalnița